GUARANA

GUARANA.Sacrament de post

            Familia : Sapindaceae

            Denumire botanică : Paulinia cupana

            Sinonime : Panela supana, cocotier brazilian şi uabano

            Localizare geografică : America de Sud, mai ales nordul şi vestul Braziliei şi Venezuela.

            Habitat : Jungla tropicală

            Descriere botanică : O tufă căţărătoare cu frunze compuse divizate. Florile sunt galbene, în ciorchine deschis. Fructul, sub formă de capsulă tricelulară, conţine seminţe asemănătoare cu castanele sălbatice mici. Seminţele galbene au culoarea pielii şi se pot separa uşor de fruct după ce se usucă. Ele se spală şi se prăjesc şase ore înainte de folosire.

            ISTORIC

            În Statele Unite problemele greutăţii corporale opresc de la dietă, obişnuinţe şi tipicuri de alimentaţie. Un exemplu îl constituie cele trei mese zilnice tradiţionale.

            O veche legendă chinezească povesteşte că, odată, Dumnezeu i-a cerut Zeului-Bou să-i spună omului că trebuie să mănânce numai o dată la trei zile. Zeul-Bou era cam uituc şi, din întâmplare, i-a spus omului că trebuie să mănânce de trei ori pe zi – de aici mitul celor trei mese zilnice.

            Asta înseamnă de nouă ori mai multă mâncare decât îi era necesară omului şi nu exista nici o cale de a produce această cantitate. Drept pedeapsă, Dumnezeu l-a transformat pe zeu în vită de povară, ca să-l slujească pe om şi să-l ajute să producă uriaşa cantitate de hrană. Astăzi, boul este considerat animal sacru în majoritatea ţărilor răsăritene.

            Alimentaţia şi conştiinţa hranei au devenit atât de importante astăzi, încât regimul alimentar dobândeşte un aer de ceremonial.

            Guarana a fost mai întâi folosită de Quaramis, un trib de indieni din America de Sud, pentru boli intestinale. Au folosit-o şi minerii brazilieni ca leac preventiv în multe afecţiuni. Cu toate acestea, guarana este în general unul din ingredientele de bază ale unei băuturi de regim preferate în Brazilia.

            COMPOZIŢIE CHIMICĂ

            Guarana intră în grupa purinelor metilate, conţinând 5% cafeină, de trei ori mai mult decât cafeaua obişnuită. Este considerată cea mai puternică metilxantină care există natural. Are compoziţia chimică a cafeinei, teinei şi cocainei şi aceeaşi acţiune fiziologică.

            Alte purine metilate sunt :

1.      Cafeaua. Obţinută din Coffea arabica, un arbust arăbesc; boabele conţin 1-2% cafeină.

2.      Ceaiul. Obţinut din Camelia sinensis, un arbust asiatic; frunzele conţin 2-4% cafeină, teobromină şi teofilină.

3.      Cacaoa. Obţinută din Theobroma cacao (arborele de cacao), ciocolata aztecă; boabele conţin aproximativ 2% teobromină şi urme de cafeină şi teofilină.

4.      Maté. Obţinut din Ilex paraguariensis, un arbust din America de Sud; conţine 2,5% cafeină.

5.     
Kola. Obţinută din Cola nitida, boabe africane; conţin 3% cafeină.

EFECTE PRIMARE

Guarana este un stimulent. Accelerează simţurile, sporeşte vigilenţa, scade pulsul, taie pofta de mâncare şi este utilă în călătorii lungi la volan sau în perioade lungi de muncă.

MOD DE PREPARARE

Sămânţa de guarana se pisează cu pisălogul în mojar sau se macină cu maşina de cafea. Preparaţi-o ca şi cafeaua, folosind boabele măcinate de mai multe ori. Se recomandă două boabe la ceaşcă. Praful poate fi introdus în capsule şi înghiţit.

FOLOSIRE RITUALĂ

Seminţele de guarana se recoltau în octombrie, se măcinau, se amestecau cu făină de manioc, apoi cu apă, formând o pastă uscată la soare. Pasta era deseori modelată sub formă de beţişoare şi uscată deasupra flăcării. Nu există nimic mai bun ca energizant şi stimulent şi reduce apetitul.

Conform multor tradiţii, corpul fizic este considerat un templu, oglinda fidelă a stării de spirit, reflectând fericirea sau nefericirea unei persoane. În majoritatea societăţilor, postitul este privit de multă vreme drept una din cele mai frumoase modalităţi de a uni mintea cu trupul. Guarana poate fi utilizată ca plantă sacramentală de practică pentru a dobândi control conştient asupra corpului fizic prin tehnica postitului. Consideraţi următorul program ca un exerciţiu :

1.    În prima lună postiţi o zi pe săptămână, aleasă la întâmplare, dar respectată cu stricteţe. Aceasta presupune să nu mâncaţi nimic, beţi doar apă sau ceai (cu guarana). Ţineţi un jurnal al concepţiilor psihologice.

2.    În a doua lună postiţi două zile – nu consecutiv – în fiecare săptămână.

3.    În a treia lună adăugaţi încă o zi de post tot la două săptămâni. Observaţi schimbările din psihologia dumneavoastră. Stabiliţi-vă propriul program. Notaţi şi tonusul „templului” (corpului) dumneavoastră.

Cafeina accelerează metabolismul şi reduce pofta de mâncare.

ATENŢIE ! Consumarea îndelungată sau excesivă a guaranei afectează cantitatea de zahăr din sânge, ceea ce provoacă nervozitate, insomnie şi posibilă dependenţă psihică.

Guarana poate fi folosită ca tonic nervos în mahmureală, dureri de cap în timpul menstruaţiei şi nevralgie.