SĂMÂNŢA DE ZORELE


SĂMÂNŢA DE ZORELE.Sacrament folosit pentru moarte şi renaştere; sporeşte capacitatea de reorganizare a atitudinilor, a modelelor comportamentale şi a idealurilor.
 Familia : Convolvulaceae (Familia volburei)
Denumire botanică : Ipomoea vidacea
Sinonime : Tliltliltzen, badoh negro, badoh, badungas, la’aja snash, zorele mexicane
Localizare geografică : Creşte din abundenţă pe înălţimile diferite ale Americii de Nord şi Mexic. Alte câteva specii se găsesc în zonele centrale şi tropicale din America de Sud şi în Indiile de Vest.
Habitat : Desişuri umede sau apoase, garduri vii, pe marginile dealurilor şi teraselor.
Descriere botanică : Plantă agăţătoare mare, deseori întâlnită pe copaci scunzi şi garduri; frunze cordate, membranate, lungi între 4 şi 10 cm şi largi de 3 – 7,5 cm. Florile sunt albe şi tubulare, în ciorchini deşi, deschişi. Fructul este o capsulă ovală cu o singură sămânţă, lungă de 1,20 cm.

ISTORIC
S-a spus că seminţele erau folosite de preoţii azteci, împreună cu cenuşa unor insecte otrăvitoare, tutun şi insecte vii, ca unguent pentru corp înaintea sacrificiilor, încât victima să nu se teamă. În ceremonialurile lor, victima voluntară era considerată mai valoroasă decât cea care nu voia să moară, aşa că planta era folosită şi pentru a crea o atmosferă de receptivitate.
Sămânţa era cunoscută şi sub denumirea de tliltliltzen, cuvânt care în limba nahuatl înseamnă „negru”, sufixul indicând că era respectată, fiind sacră. Fernandez scria despre seminţele de zorele în 1573, iar o înregistrare spaniolă din 1692 susţine că sămânţa pusă într-o infuzie „îl face pe om să-şi piardă simţurile şi este foarte puternică”. S-a spus despre cei care au mâncat sămânţa că „vorbeau cu diavolul, se încredeau în bufniţe şi sugeau sânge”.
Astăzi mazatecii macină seminţele şi le pun într-un sac de pânză, pe care îl scufundă în apă rece. Lichidul este foarte puternic şi îi dă lui curandera (vindecător) informaţii despre boala de care suferă pacientul. Se foloseşte şi la găsirea obiectelor pierdute.

COMPOZIŢIE CHIMICĂ
Componenţii activi sunt amidele acidului d-lisergic şi d-izolisergic, lisergol, chanoclavină, elimoclavină şi ergonovină. Alcaloidul principal este amida acidului d-lisergic, prezent în sămânţă sub forma unei sări, deci solubil în apă, dar nu în eter sau alcool, dacă nu este mai întâi hidrolizat cu 10% soluţie de amoniu. Acest alcaloid este prezent şi în frunze şi în tulpină, dar în concentraţii mai scăzute.


EFECTE PRIMARE
Experienţa ţine 6 – 12 ore şi provoacă o senzaţie de greaţă, aidoma celei provocate de peiot, dar care se alungă prin reţinere de la alimentaţie şi cu ajutorul a două pastile împotriva răului de avion. Se recomandă dramamina.

MOD DE PREPARARE
Având în vedere compoziţia chimică, metoda cea mai eficientă este următoarea:
1.      Se posteşte 18 ore înainte de începerea ritualului.
2.      Înaintea începerii ritualului, se macină seminţele într-o maşină de măcinat piper. Trebuie să devină praf, altfel vor trece prin corp cu efect foarte mic sau nul.
3.      Praful trebuie pus într-un vas mic cu apă şi ţinut o oră. O persoană în greutate de 70 kg poate lua 15 g.
4.      În timp ce seminţele se îmbibă cu apă, se iau două pastile împotriva răului de avion. Tot acum se bea ceai de librium sau gura-lupului pentru a alunga teama.
5.      Se toarnă apa cu seminţe în lapte aromat şi se bea. Primele efecte vor apărea după un sfert de oră, douăzeci de minute.
6.      Când cel ce experimentează începe „să alunece”, bea iarăşi ceai de librium sau de gura- lupului ca să-şi revină mai uşor.

FOLOSIRE RITUALĂ
Persoana care consumă un alterant al minţii face, de fapt, un act magic. Prima şi cea mai importantă întrebare ce trebuie pusă este : „De ce fac acest lucru ?” Cu alte cuvinte, „În ce scop ?” Religia hindusă clasică propune patru răspunsuri posibile :
1.    Intensificarea puterii proprii, înţelegere spirituală, îmbunătăţirea nivelului de viaţă sau pătrunderea în „sine”.
2.    Datoria de a ajuta pe alţii, oferind îngrijire şi reabilitare. Vindecare.
3.    Distracţie, amuzament senzual şi experienţă pură.
4.    Transcendenţă, eliberare de trei iluzii principale : spaţiu, timp şi ego. Realizarea unificării mistice.

Odată ales şi definit scopul, iată următoarea întrebare importantă : „Care este metoda de reorganizare ?” E recomandabil să se citească The Psychedelic Experience (Experienţa psihedelică) de Timothy Leary. Acest manual este o călăuză prin stadiile intermediare dintre moarte şi re-naştere. Sunt înregistrate sistematic nivelurile conştientului, după ce el depăşeşte realitatea obişnuită. Autorul încearcă să-l prevină şi să-l pregătească pe călător pentru viziunile ce vor urma. Manualul lui Leary se bazează pe Bardo Thödol. Apărută iniţial în limba engleză, sub titlul The Tibetan Book of the Dead (Cartea tibetană a morţilor), în 1927, ea se foloseşte în Tibet ca breviar, din care se citeşte sau se recită la moartea cuiva pentru a ajuta muribundul să se concentreze asupra experienţei prin care urmează să treacă. Este o hartă a drumurilor spre ciclul de evenimente de după moarte, ce duc fie la eliberare, fie la reincarnare.
În limbaj simbolic evoluat, spiritului i se spune la ce să se aştepte în fiecare din cele trei stadii între moarte şi renaştere. Primul stadiu descrie evenimentele psihice din momentul morţii; al doilea starea de visare ce urmează şi iluziile „karmice”; al treile începuturile senzaţiilor prenatale sau reîntoarcerea ego-ului.
Experienţa psihedelică a lui Leary este cartea perfectă scrisă pentru acest tip de magie. El a tratat fiecare amănunt corect, incluzând capacitatea de a produce propriu-zis renaşterea ! Cu ajutorul acestui manual se pot reorganiza atitudini, modele comportamentale şi idealuri în viaţă.


 
 
 
Amfibi Web Search & Directory StatsCrop
eXTReMe Tracker
Votati-ne in directorul ClickLink NONI Anunturi Gratuite Jocuri Barbie Hobby Bloguri, Bloggeri si Cititori

visitor counter Director Web Gratuit